Sunday, February 22, 2015

Un cântec pe săptămână - Abigail, "Sonet"



EP-ul "Sonnets", lansat de Abigail în 1998, s-a bucurat de o mare popularitate în rândul fanilor genului şi ai formaţiei. Iar pentru mine, deşi am înregistrat doar trei piese, este una dintre amintirile cele mai plăcute ale acelor ani. Există o înregistrare video de la celebra - pe atunci - emisiune a lui Petre Magdin "Întâlnirea de la miezul nopţii", dar între timp eu îmi încheiasem deja colaborarea cu Abigail, aşa că deşi fundalul sonor e cu vocea mea, din ce se vede pare că ar cânta liderul trupei, Răzvan Alexandru. Eu sunt, vă spun sigur!
Nu eram în cele mai bune relaţii cu Abigail în acele vremuri, în care cântam intens cu prima mea trupă, Rising Shadow, la adresa căreia sus-amintitul Răzvan lansa tot felul de acuzaţii. În cele din urmă însă, am reuşit cumva să aplanăm conflictul şi în 1997 am primit oferta de a mă alătura Abigail, împreună cu colegul meu din Rising Shadow, Alberto Bolocan. Alberto a spus la început că merge, eu nici n-am vrut să aud: după două săptămâni eu repetam cu Abigail, cu care Alberto nu a ajuns să cânte niciodată. Cântecul a luat naştere, aşadar, la sala de repetiţii din Crângaşi, undeva, într-o cameră liberă a unei case. Băieţii aveau piesa deja schiţată şi Răzvan m-a rugat să fac vocea cum simt. Era încântat de recitativele mele stil Darren White. Aşa s-a născut "Sonet" - deşi trebuie precizat că titlul a fost ales doar pentru că suna poetic, căci, nici ca versuri, nici muzical, nu există nicio legătură cu forma de sonet. Pe vremea aceea Abigail însemna George Angel Tudor la tobe, Vlad Buşcă la bas, BB Hanneman la chitară, Răzvan Alexandru la chitară şi, pentru o vreme, eu la voce. La puţin timp după aceea a apărut şi Dragoş Hălmagi la clape. Această componenţă a înregistrat EP-ul în studioul Magic Sound din Bucureşti, cu Cristi Solomon la butoane. Simţul meu ritmic defectuos a creat ceva bătăi de cap, dar până la urmă a ieşit bine. 



Părţile de chitară au fost înregistrate aproape în întregime de Răzvan (doar el şi BB ar putea să spună, dacă îşi mai amintesc, cât e contribuţia fiecăruia la produsul final propriu-zis). Muzica este compusă de Răzvan şi BB Hanneman (Felix Fuerea), deşi rolul acestuia din urmă n-a fost recunoscut, cel puţin în primă fază. Versurile îi aparţin lui Răzvan, iar eu am introdus un vers ("pustiul nevăzut"). Însă dincolo de toate aceste detalii tehnice, cred că "Sonet" este una dintre piesele de referinţă a uneia dintre trupele cele mai active de doom-death din România anilor '90, dintr-o perioadă când virase destul de mult spre ceea ce s-ar putea defini ca melodic death metal.

1 comment:

alexander said...

Tu atunci trebuia sa te duci la doctor...